Analiza Chestionarului

 

Chestionarul a fost realizat în cadrul proiectului “Conectați pentru sănătate în timpul pandemiei de COVID19” , finanțat de Fundația FLEX. Chestionarul a fost conceput de o echipă multidisciplinară alcătuită din profesioniști ai Fundației de Ajutor Medical Profilaxis și ai Spitalului Victor Babeș din Timișoara, sub coordonarea Dr Musta Virgil, în perioada iunie-august 2020, cu obiectivul de a identifica persoane cu risc crescut de infectare cu SARS CoV-2, sau de evoluție nefavorabilă în caz de infectare, cu intenția de a le consilia pentru a reduce acest risc. Pe parcursul eloborării sale, chestionarul a “îmbrăcat” mai multe variante, ajungând în forma finală/publică, în care fiecare respondent, la întrebările a căror răspuns indica un risc /situație de risc legată de SARS CoV-2, primește automat un răspuns de atenționare cu explicații referitoare la pericolul legat de acel factor/situație și măsurile ce trebuiesc luate.

Chestionarele procesate au fost completate în perioada 24 august-24 septembrie 2020, o perioadă în care evoluția Pandemiei de COVID19, în România era într-o etapă de platou, iar raspândirea comunitară încă moderată, comparativ cu luna octombrie 2020.

Chestionarul este în continuare disponibil spre a fi completat pe site-ul Fundației de Ajutor Medical Profilaxis .

   

Statistici și explicații

 

Dintre cele 2687 persoane intervievate, 98 au avut risc major de contaminare datorită faptului că au prezentat contact direct cu persoane depistate cu infecție SARS CoV-2, iar 111 au prezentat risc mare, fiind contact direct cu persoane ce au călătorit în zone cu risc de contaminare mare. Nu s-a prevăzut posibilitatea de a analiza câți dintre cei 111 contacți veniți din zone intens contagioase au fost și pozitivi și s-au încadrat în categoria persoanelor cu care respodenții au fost în contact direct. Un număr de 144 persoane identifică contacți în săptămâna anterioara completării chestionarului cu persoane care prezentau simptome SARS CoV-2 posibil infectați dar nediagnosticați. În total au fost identificate 353 cazuri care au avut risc maxim de contaminare.

 

In ceea ce privesc riscurile de nivel II- transportul la locul de muncă și numărul persoanelor cu care interacționează prelungit la locul de muncă, acestea sunt scăzute deoarece majoritatea dintre repondenți nu recunosc acest risc: 2334 persoane din 2687 (86,8%) se deplasează cu mijloace proprii la serviciu, sau lucrează de la domiciliu, deoarece 1083 persoane nu interacționează cu nimeni în timpul serviciului, cel mai probabil lucrând de la domiciliu, iar 699 lucrează cu un număr mic de persoane în aceeși incintă.

Deci riscul de contaminare mai mare al persoanelor respondente, a fost contactul direct cu persoane diagnosticate sau posibil de a fi contaminate fără a fi diagnosticate. Această modalitate de contaminare de 13% o considerăm acceptabilă în ceea ce privește risc ul gen eral de contaminare. Dacă acest chestionar era completat in luna octombrie, când transmiterea comunitară este intensă sunt convins că procentul ar fi fost peste 60%, ceea ce și duce la această rată mare de contagiozitate din ultima perioadă. Chiar ne propunem ca la începutul lunii înoiembrie, să realizam o analiză a răspunsurilor primite în cursul lunii octombrie, și să le comparăm cu cele obținute anterior.

Statistica mai arată că 1060 de cazuri – adică 39,50% prezintă factori majori de evoulție severă a infecției cu SARS CoV-2, în top conducând OBEZITATEA. Probabil acesta este motivul petru care marea majoritate a respondenților evită riscurile de contaminare de nivel 2 -adica transportul în comun și numărul mare de persoane în incinta locului de muncă. Acesta este probabil și motivul pentru care marea majoritate a repondenților respectă cel puțin declarativ regulile și le acceptă. ( >2600 respondenti).

Deși nu am chestionat direct nivelul de instruire, din răspunsurile date la întrebările 8,9,10, 16, 17,18, care sugerează posibilitatea de muncă la domiciliu și coroborat cu faptul că marea majoritate a respondenților -1640, au vârsta cuprinsă între 30-45 ani, putem considera că aceștia au studii superioare.

La întrebarea legată de grija față de propria sănătate prin accesarea serviciilor medicale recomandate sau obligatorii anual, doar în jur de 50% frecventează regulat serviciile medicale. Aici cred că trebuie să avem un rol mai activ în a educa populația pemtru a preveni îmbolnăvirile prin verificarea periodică a stării de sănătate și monitorizarea bolilor cronice. În acest fel vom putea scădea ricul de evouție severă a majorității bolilor infecțioase cu procent mare de deces, cum se întâmplă în Pandemia Covid 19, evenimente epidemiologice ce vor mai repeta in viitor.

Legat de simptomatologie, doar 31 de respondenți au acuzat lipsa gustului și mirosului, simptomatologie specifică infecției SARS CoV-2, persoane care probabil au trecut prin boală fără să știe. Cele mai frecvete simptome au fost durerea de cap, de gât și tusea- simptome ce pot apare în majoritatea virozelor banale dar nu numai. Faptul că 87 respondenți identifică astenia marcată -ca simptom, și 70 sufocarea, acestea mai degrabă sunt simptome ale anxietătii darorate fobiei de pandemie. Dacă sufoacrea s-ar fi datorat infecției SARSCoV-2 , aproape sigur aceștia ar fi fost diagnosticați cu infecție, și o parte dintre ei nu ar mai fi răspuns la chestionar.

Cu toate că 353 cazuri au avut risc maxim de contaminare, la care se adaugă riscurile prin folosirea mijloacelor de transport în comun, munca în colectivități mari și coabitarea în locuință cu mai multe persoane, respondenții formularului nu identifică îmbolnăvirea lor. Chiar dacă au prezentat forme asimptomatice sau ușoare care nu au fost diagnosticate, acestea nu au dapașit un procent de 1-2% (31 respondenți au prezentat simptome specifice COVID19). Aceste cifre reprezintă o dovadă clară de eficiență a respectării regulilor: purtarea maștii, distanțare socială și igiena mâinilor.

 

În ceea ce privește efectul asupra activității fizice în perioada de izolare în pandemie, rezultatul era de așteptat și anume că marea majoritate a respondenților nu a făcut sport sau exerciții fizice intense, ceea ce a dus la creșterea în greutate, scăderea capacității de efort și sedentarism- principalii factori în patologia cardiovasculară, obezitate și diabet. În acest domeniu va trebui să găsim soluții pe viitor pentru a întării organismul la infecție și nu a-l slăbi prin comportamentul nostru.

   

Concluzii

 

  • O primă concluzie pe care doresc să o evidențiez este că acest proiect a fost un succes! Chestionarul a fost accesat/completat de 2687 persoane din întreaga țară, într-un interval relativ scurt, și continuă să fie accesat și în prezent.
  • Chestionarul este o dovadă în plus a eficienței respectării regulilor și a măsurilor de protecție. Cea mai mare parte a repondenților – 1968 de persoane, au obținut un scor ce indică un risc mic de contagiune sau evoluție nevaforabilă în caz de contagiune cu SARS Cov2, 504 persoane au obținut un scor indicând un risc mediu de contagiune sau evoluție nefavorabilă, și doar 179 au obținut un scor indicând un risc crescut de contagiune sau evoluție nefaorabilă- cu o pondere crescuta a bolilor cronice-obezitate, boli cardiovasculare, diabet, boli autoimune!
  • El aduce în lumină, rolul important al contaminării prin mijloacele de transport în comun (factor de risc ce a fost identificat în procent mic la respondenți) și a nerespectării regulilor în locuri aglomerate sau încăperi cu multe persoane.
  • Interesante sunt și rezutatele legate de somatizarea simptomatologiei Covid 19 datorita stresului și fobiei de pandemie.
  • Numarul mare de persoane la risc de evoluție severă a bolii COVID 19, datorita prezenței cel puțin a unei boli cronice- menționate de 1060 de repondenți, arată o stare de sanitate precară în țară, și confirmă datele statistice naționale legate de acest aspect.

   

Recomandari

 

  1. Testarea persoanelor ce au acuzat simptomatologie asemănătoare infecției SARS CoV-2 și în special a celor care au prezentat simptome specifice cu teste de determinare a ac IgM anti Covid-19 și ac IgG anti Covid 19, pentru a vedea dacă au trecut prin boală.
  2. Accesarea si introducerea unui număr cât mai mare din populație în programe profesioniste de educație sanitară, prevenție individualizată pe factorii de risc și monitorizare a bolilor cronice.
  3. Respectarea cu strictețe a tuturor recomadărilor oficiale legate de pandemie și în special a celor trei masuri „STANDARDUL DE AUR” în prevenția îmbolnăvirii: purtarea corectă a maștii la orice contact cu alta persoană, cu excepția celor din familia de domiciliu, distanțarea socială, igiena mâinilor.
  4. Analizarea individuală a modului comportamental pentru acceptarea intrării într-o „NOUA NORMALITATE”, coroborate cu programe profesioniste de prezentare a necesitații și modului de realizare a acesteia.